Efectele stresului asupra corpului

Stresul afectează toate sistemele organismului, inclusiv sistemul musculo-scheletic, respirator, cardiovascular, endocrin, gastrointestinal, nervos și reproducător.

Cum afectează stresul corpul

Organismul uman este bine pregătit să facă față stresului în doze mici. Însă atunci când stresul devine de lungă durată sau cronic, acesta poate avea efecte serioase asupra sănătății fizice și mintale.

Sistemul musculo-scheletic

Atunci când corpul este supus stresului, mușchii se contractă. Tensiunea musculară este aproape un reflex – modul natural al organismului de a se proteja de durere și accidentări.

În cazul stresului acut, mușchii se contractă brusc, apoi se relaxează odată ce situația stresantă a trecut. În schimb, stresul cronic menține mușchii într-o stare constantă de tensiune. Menținerea acestei tensiuni pe termen lung poate declanșa alte reacții în organism și poate favoriza apariția unor afecțiuni asociate stresului.

De exemplu, durerile de cap de tip tensional și migrenele sunt adesea asociate cu tensiunea musculară cronică din zona gâtului, umerilor și capului. De asemenea, durerile lombare și cele la nivelul membrelor superioare sunt frecvent corelate cu stresul, în special cu stresul profesional.

Milioane de persoane suferă de dureri cronice cauzate de afecțiuni musculo-scheletice. Uneori există o accidentare inițială, însă factorul decisiv în evoluția durerii cronice este modul în care persoana reacționează la acea accidentare. Cei care se tem de durere și de reaccidentare și caută exclusiv o cauză fizică au, de regulă, o recuperare mai dificilă decât cei care mențin un nivel moderat de activitate fizică, sub supraveghere medicală.

Tehnicile de relaxare și activitățile de reducere a stresului s-au dovedit eficiente în diminuarea tensiunii musculare, reducerea incidenței durerilor de cap și îmbunătățirea stării generale de bine. În cazul durerilor cronice, gestionarea stresului contribuie la îmbunătățirea stării emoționale și a funcționării zilnice.

Sistemul respirator

Sistemul respirator furnizează oxigen celulelor și elimină dioxidul de carbon. Stresul și emoțiile intense pot provoca simptome respiratorii precum respirația rapidă sau senzația de lipsă de aer, deoarece căile respiratorii se pot îngusta.

Pentru persoanele fără afecțiuni respiratorii, acest lucru nu reprezintă, de obicei, o problemă majoră. Însă stresul psihologic poate agrava simptomele la persoanele cu astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC).

Studiile arată că stresul acut, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, poate declanșa crize de astm. De asemenea, hiperventilația cauzată de stres poate provoca atacuri de panică la persoanele predispuse.

Lucrul cu un psiholog și învățarea tehnicilor de respirație și relaxare pot fi extrem de utile.

Sistemul cardiovascular

Inima și vasele de sânge formează sistemul cardiovascular, responsabil de transportul oxigenului și nutrienților către organe. În situații de stres acut, ritmul cardiac crește, iar mușchiul inimii se contractă mai puternic, sub influența hormonilor de stres precum adrenalina, noradrenalina și cortizolul.

Totodată, vasele de sânge care alimentează mușchii mari și inima se dilată, crescând tensiunea arterială. Acest mecanism este cunoscut drept reacția de „luptă sau fugi”.

Stresul cronic menține constant aceste reacții, ceea ce poate duce, în timp, la hipertensiune arterială, infarct sau accident vascular cerebral. De asemenea, stresul persistent este asociat cu inflamația arterelor coronare și poate influența negativ nivelul colesterolului.

La femei, riscul cardiovascular asociat stresului diferă în funcție de statutul hormonal. Femeile aflate înainte de menopauză beneficiază de un efect protector al estrogenului, protecție care scade după menopauză.

Sistemul endocrin

Atunci când o situație este percepută ca fiind amenințătoare sau greu de controlat, creierul activează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA), responsabilă de răspunsul hormonal la stres. Acest proces duce la eliberarea cortizolului, cunoscut drept „hormonul stresului”.

Cortizolul mobilizează energia necesară organismului prin eliberarea glucozei și acizilor grași. Pe termen scurt, acest mecanism este benefic. Însă stresul cronic poate afecta funcționarea sistemului imunitar și este asociat cu afecțiuni precum oboseala cronică, diabetul, obezitatea, depresia și tulburările imune.

Sistemul gastrointestinal

Intestinul conține milioane de neuroni și comunică constant cu creierul, explicând senzațiile digestive apărute în perioadele de stres. Stresul poate provoca dureri abdominale, balonare, greață și disconfort digestiv.

De asemenea, stresul influențează flora intestinală, care la rândul ei poate afecta starea de spirit și funcțiile cognitive. Stresul din copilărie poate modifica modul în care sistemul nervos reacționează la stres, crescând riscul de afecțiuni digestive mai târziu în viață.

Stresul poate agrava simptomele la persoanele cu sindrom de colon iritabil sau boli inflamatorii intestinale.

Sistemul nervos

Sistemul nervos autonom joacă un rol central în răspunsul la stres. Activarea sistemului nervos simpatic declanșează reacția de „luptă sau fugi”, crescând ritmul cardiac, respirația și nivelul de glucoză din sânge.

Stresul cronic menține acest sistem activ pentru perioade îndelungate, ceea ce duce la uzura organismului și afectarea altor sisteme.

Sistemul reproducător masculin

Stresul cronic poate reduce nivelul de testosteron, ducând la scăderea libidoului, disfuncție erectilă și probleme de fertilitate. De asemenea, poate afecta producția și calitatea spermatozoizilor.

Sistemul reproducător feminin

Menstruația

Stresul poate provoca cicluri neregulate, menstruații dureroase sau absența acestora.

Dorința sexuală

Oboseala, stresul și presiunea emoțională pot reduce libidoul.

Sarcina

Stresul poate afecta fertilitatea, evoluția sarcinii și perioada postpartum. Depresia este una dintre cele mai frecvente complicații în această etapă.

Sindromul premenstrual și menopauza

Stresul poate agrava simptomele premenstruale și bufeurile asociate menopauzei.

Gestionarea stresului

Cercetările recente arată că stresul poate fi gestionat eficient prin:

• menținerea unor relații sociale sănătoase
• activitate fizică regulată
• somn de calitate

Aceste strategii sunt esențiale pentru sănătatea fizică și mintală. În cazurile de stres sever sau cronic, sprijinul unui psiholog poate fi extrem de benefic pentru îmbunătățirea calității vieții.

Sursa: https://www.apa.org/topics/stress/body