Ce spune menstruaţia despre sănătatea ta?
De la prima menstruaţie, care poartă numele de menarhă și până la menopauză, femeile trebuie să-și ţină evidenţa menstruaţiilor pentru a putea evalua starea de sănătate a sistemului reproducător. De la durată, cantitate și aspect, iată câteva noţiuni despre sângerarea menstruală de care este bine să ţinem cont pentru a ști când să ne adresăm unui medic ginecolog.
Prin definiţie, prima zi de sângerare menstruală este considerată prima zi a ciclului menstrual.
Care este durata ciclului menstrual?
Durata ciclului menstrual este numarul de zile scurs între prima zi de sângerare a unui ciclu menstrual și prima zi de sângerarea următorului ciclu menstrual.
Durata menstruaţiei este considerată normală între 2‐3 până la 6‐8 zile.
O menstruaţie fiziologică apare ca rezultat al incapacităţii unui ovul de a fi fecundat în vederea unei sarcini.
O durată mai lungă a ciclului menstrual poartă numele de menoragie.
Acesta este un motiv pentru care ar trebui consultat medicul specialist. Cauzele pot fi numeroase. Printre acestea putem enumera:
• cauze uterine precum: tumori (fibrom, polipi), hiperplazie de endometru, descuamarea neregulată a endometrului ca urmare a unei tulburări funcţionale ovariene ;
• cauze generale care afectează coagularea sângelui: tulburări cantitative sau calitative ale trombocitelor și/ sau ale factorilor coagulării.
Polimenoreea
Polimenoreea se definește prin scurtarea duratei ciclurilor menstruale sub 21 de zile (cicluri foarte scurte de 17‐21 de zile) cu un debit menstrual normal, prelungit sau abundent. Această afecţiune poate fi determinată de : congestie ovariană derivată din anexite, inflamaţii pelviene, endometrioză ovariană, etc.
Oligomenoree
Prelungirea duratei intermenstruale duce la un număr mai mic de cicluri pe unitate de timp, fenomen cunoscut sub numele de oligomenoree. Forma cea mai gravă a acesteia, spaniomenoreea, se caracterizează prin menstre îndepărtate la durate de 3‐4 luni.
Aspect
Aspectul sângelui menstrual este un alt factor care trebuie evaluat în aprecierea unei menstre fiziologice.
În general, sângele roșu, cu cheaguri și secreţie maronie nu ar trebui să fie un motiv de îngrijorare.
Acesta este un aspect diferit al menstrei de la femeie la femeie. În schimb, sângele de aspect roșu-cărămiziu, cu miros neplăcut, poate fi semnul unei infecţii vaginale.
Sângerarea care apare între două menstre este un semnal de alarmă care poate avea origine la nivelul colului, vaginului (traumatism cu un corp străin) sau la nivelul uterului, purtând numele de metroragie.
În schimb, o secreţie maronie apărută în perioada de ovulaţie, însoţită de dureri pelviabdominale nu este motiv de îngrijorare, fiind o manifestare fiziologică.
Prin urmare, acordarea unei atenţii mai mari sângerării menstruale vă poate ajuta să preveniţi sau să identificaţi o problemă de sănătate apărută într-un stadiu precoce care poate fi mai ușor de tratat dacă este descoperită la timp.
Lasa un comentariu