Laptele matern

Hrana nou-născutului este prima cărămidă pe care proaspetele mămici o “așează” la fundația unei bune dezvoltări a copilului lor. Laptele matern reprezintă hrana ideală pentru noul născut. Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea până la șase luni de viață, ulterior asociată cu diversificarea alimentației, putând continua până la doi ani.

Câteva detalii despre laptele matern

Imediat după naștere, sânii încep a secreta colostrum, un lichid de culoarea galben închis care diferă, în ceea ce privește compoziția, de laptele matur, fiind mai bogat în componente imunologice și minerale. Conținutul de imunoglobulină A oferă nou-născutului o protecție semnificativă împotriva agenților patogeni enterici.

Copiii alăptați sunt mai puțin susceptibili la enterocolite, rata apariției diareei fiind mai scăzută.

Laptele matur este un fluid complex care include proteine unice precum alfa-lactalbumina, beta-lactoglobulina și cazeina, carbohidrați, grăsimi, minerale, dar și majoritatea vitaminelor. Având în vedere conținutul scăzut în vitamina D, Asociația Americană a Pediatrilor recomandă suplimentarea alimentației nou-născutului.

Laptele conţine și factori care promovează creșterea și diferențierea celulară, iar factorul de creștere epidermică are rol de a promova creșterea și maturarea mucoasei intestinale. O mamă care alăptează poate produce cca 600 ml de lapte pe zi. Intensitatea și durata lactației sunt controlate, în cea mai mare parte, de stimulul repetitiv al suptului și al golirii sânului. Organizația Mondială a Sănătății recomandă punerea nou-născutului la sân din prima oră de la naștere tocmai pentru a stimula acest lucru. De asemenea, ejecția laptelui este un reflex care poate fi provocat chiar de plânsul copilului sau poate fi inhibat de frica mamei sau de stres.

Am să subliniez faptul că beneficiile alăptării, atât pentru mamă, cât și pentru copil, sunt pe termen lung.

Beneficiile copilului:

• Copiii alăptați la sân sunt mai puțin susceptibili la infecții de tract respirator, gastrointestinale și au risc scăzut de a face enterocolită necrotizantă;
• Riscul de a face otită medie este dublat la copiii care nu au fost alăptați minim trei luni în primul an de viață;
• Studiile epidemiologice sugerează o incidență mai redusă a obezității și a bolilor metabolice (diabet tip II);
• Laptele matern ajută la creșterea și dezvoltarea fizică și psihică;
• Îmbunătățește imunitatea copilului; • Scade riscul apariției bolilor acute și cronice

Beneficiile mamei:

• Pentru femei, scade riscul de boală coronariană cu 23%;
• Hrănitul la sân este asociat cu o scădere a greutății câștigate pe durata sarcinii;
• Reduce riscul de dezvoltare a cancerului mamar și ovarian;
• Solidarizează conexiunea dintre mamă și copil;
• Scade rata de apariție a depresiei post-partum.

De reținut pentru mame:

Majoritatea femeilor dezvoltă o frică de alăptare din povești provenite de la prietene, vecine, mame referitoare la rănile care pot apărea pe parcursul alăptării. Aceste răni, numite ”ragade mamelonare” fac alăptarea dureroasă și, după cum spuneam, pot induce un stres în plus, care poate reduce producția de lapte. Aceste ragade pot fi și o poartă de acces pentru bacterii, favorizând infecțiile.

Cu o bună educație și informare a mamei, aceste frici pot fi înlăturate.

Se recomandă spălarea areolei cu apă și săpun neiritant. Când mameloanele sunt iritate sau fisurate, poate fi necesară aplicarea topică de lanolina sau scut mamelonar pentru 24 de ore. Se poate opri alăptarea pe partea afectată, dar, având în vedere că sânul trebuie golit cu regularitate pentru a preveni angorjarea lui, poate fi folosită o pompă până la vindecarea leziunilor.

​​​​​​​

O altă problemă cu care se confruntă femeile, și care îngreunează alăptarea, este ”invaginarea mamelonară”. Dacă mamelonul este adânc invaginat, pe durata ultimelor luni de sarcină, se recomandă să se încerce zilnic extragerea mameloanelor cu ajutorul degetelor. În caz contrar, pot fi folosite pompe de sân pentru evacuarea laptelui.

Tendința, în societatea de astăzi, este de a încuraja femeia să alăpteze. Și campaniile de sănătate publică vin în ajutorul ei pentru a o sprijini să depășească eventualele frici și neînțelegeri legate de acest lucru, iar pentru orice nelămurire este recomandată consultarea cu un medic specialist.