Importanța stretching-ului

Stretching-ul realizat înaintea antrenamentului sau la finalul efectuării programului de exerciții este o componentă esențială pentru sănătate, care, deseori, este trecută cu vederea. Studiile susțin beneficiile, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt ale diferitelor tipuri de stretching.

Ce este stretching-ul?

Stretching-ul este o formă de exercițiu fizic care presupune ca un mușchi sau un tendon specific să fie flexat sau întins în mod deliberat pentru a îmbunătăți elasticitatea mușchiului și pentru a obține un tonus muscular. Rezultatul este o senzație de control muscular crescut, de flexibilitate și o amplitudine crescută a mișcării.

Beneficiile stretching-ului

➡️ Sporirea flexibilității și a amplitudinii mișcării
➡️ Îmbunătățirea circulației
➡️ O postură mai bună
➡️ Eliberarea stresului
➡️ Îmbunătățirea coordonării

Cele mai frecvente forme de stretching sunt cel static și cel dinamic.
De asemenea, stretching-ul poate fi activ sau pasiv. În cazul în care stretching-ul este activ, acest lucru presupune utilizarea forțelor interne generate de corp pentru a efectua o întindere.
Stretching-ul pasiv implică forțe din obiecte sau de la persoane externe pentru a facilita întinderea.

Stretching dinamic

Stretching-ul dinamic este o întindere bazată pe mișcare, cu scopul creșterii fluxului sanguin în tot corpul, în timp ce musculatura se relaxează. O altă formă de stretching dinamic este stretching-ul balistic, care este o întindere activă ce implică depărtari sau apropieri, înainte și înapoi, la o viteză mare pentru “a duce” un mușchi dincolo de gama sa tipică de mișcare, folosind impulsul. Stretching-ul balistic poate provoca afecțiuni ale articulațiilor, de aceea este indicat să nu se exagereze cu acest tip de exercițiu.
Întinderile dinamice constau în mișcări active precum sărituri, mers alert sau jogging, care determină întinderea mușchilor, dar extensia nu este menținută în poziție finală. Acest tip de stretching este, de regulă, efectuat înaintea programului de antrenament, deoarece va determina inima să pompeze sângele și mușchii să se încălzească, astfel încât să fie pregătiți pentru o activitate intensă.

Stretching static

Cele mai simple întinderi statice sunt întinderile statice-pasive, care aduc articulația la finalul gamei sale de mișcare și o mențin acolo, folosind forțe exterioare.
Există forme mai avansate de întindere statică, cum ar fi facilitarea neuromusculară proprioceptivă (PNF), care implică atât contracții musculare active, cât și forțe pasive externe.
Stretching-ul static implică menținerea unei întinderi într-o poziție confortabilă timp de 10-30 de secunde (ex. clasica postură de atingere a degetelor de la picioare din aplecare). Această formă de întindere este benefică la finalul anterenamentului.

Zonele importante ale corpului, care trebuie să beneficieze de stretching, zilnic, sunt partea inferioară a corpului – gambele, bicepsul femural, flexorii șoldului în pelvis și cvadricepsul, în partea din față a coapsei, precum și partea superioară a corpului – musculatura umerilor, a gâtului și a spatelui, toate aceste zone, constituind, practic, întregul corp.

Întinderea regulată ajută la îmbunătățirea flexibilității, crește mobilitatea și reduce riscul de accidentare cauzată de leziunile țesutului conjunctiv.

Este important să se țină cont de stretching indiferent dacă te pregătești pentru începerea antrenamentului ori dacă dorești să eliberezi tensiunea acumulată în musculatură la încheierea training-ului. Această formă de mișcare poate fi adoptată ca parte constantă din viața ta pentru a-ți revigora tonusul și energia, indiferent de vârstă.